Câmpul Pâinii - locul bătăliei de la 1479

Situat la 3 km lângă satul Aurel Vlaicu, Câmpul Pâinii a fost locul bătăliei de la 1479. Aceasta a însemnat un moment de cotitură în desfăşurarea luptelor antiotomane din ultimul sfert al secolului XV.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, conflictele dintre Imperiul Otoman şi Ţările Române devin tot mai violente. Aria operaţiunilor militare se va extinde după anul 1463, o dată cu asediul cetăţii Jajce din Bosnia, în lupte fiind implicat şi regele Ungariei Mathia Corvin. Prin participarea acestuia s-a născut ideea necesităţii creării unui front comun antiturcesc al ţărilor dunărene. Îmbunătăţirea relaţiilor dintre Mathia Corvin şi Ştefan cel Mare, readucerea lui Vlad Ţepeş pe tronul Ţării Româneşti ca şi numirea lui Pavel Chinezul în funcţia de comite al Timişoarei şi comandant suprem al forţelor armate din ţinutul de sud al regatului maghiar (1478), contribuie la confirmarea acestor strădanii.

În contextul disputelor armate, Transilvania va juca un rol strategic major. Incursiunea turcească din anul 1479, concretizată prin marea bătălie de la Câmpul Pâinii (situat la 3 km de actualul sat Aurel Vlaicu), nu a fost decât un episod dintr-un lung şir de astfel de năvăliri începute din 1390 şi continuate aproape anual, cu o intensitate mai mare în anii 1420, 1436, 1438, 1441. Lupta de la Câmpul Pâinii, din 13 octombrie 1479, a însemnat un moment de cotitură în desfăşurarea luptelor antiotomane din ultimul sfert al veacului al XV-lea şi a trezit interesul atât al contemporanilor, cât şi a posterităţii. După data menţionată, atacurile turceşti se răresc şi devin mai puţin primejdioase în raport cu cele anterioare.

Vizualizari: 1250