Castrul Roman şi aşezarea romană “Cetatea Urieşilor – sat Cigmău, sec II-III

Castrul roman - apăra vechiul drum imperial ce unea capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana, şi de Apullum (Alba Iulia), dar şi exploatările de aur din Munţii Apuseni (Zlatna şi Roşia Montană). Situl arheologic este clasificat în categoria A de importanţă în lista monumentelor istorice naţionale.

Dintre cele mai importante puncte arheologice romane (cu ruine şi vestigii remarcabile) putem enumera:
1. Turiac (Turrak, Torokvar) sau ,,cetatea turcească":  platou lung de aproximativ 2 000 de paşi, lat de câteva sute de paşi, la distanţă de un sfert de milă de sat, înconjurat de un val cu şanţ adânc. Este considerat ca fiind locul castrului auxiliar.
2. Pogradie - la est de Cigmău, spre Geoagiu: platou vast acoperit cu ruine de clădiri, multe piese şi fragmente tegulare, de construcţii şi pavaj-padiment, numit de populaţia locală ,,Cetatea Orieşului".


Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul timpului au dus la identificarea primelor elemente definitorii ale castrului, respectiv o suprafaţă care în antichitate era de aproximativ 6 hectare, din care jumătate a fost erodată de fluctuaţiile cursului Mureşului. Acesta are o lăţime de aproximativ 320 de metri (E-V) şi deschiderea N-S de aproximativ 120 metri, la care se adaugă o parte din fundaţiile de ziduri ce au permis identificarea principalelor clădiri din castru ce constituiau “principia castrului”. În această zonă monedele descoperite, care se succed cronologic, arată că “principia” de la Germisara a funcţionat neîntrerupt în intervalul anilor 100-250 d.Hr.


Alături de vestigiile istorice prezentate anterior, un rol deosebit de important pentru promovarea satului îl deţine marele scriitor, filolog, lingvist, istoric si reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene,  Ioan Budai-Deleanu născut la data de 06.01.1760 la Cigmau, comitatul Hunedoara,  locul de inspiraţie pentru prima epopee în limba română, "poemationul eroi-comic" „Ţiganiada” sau „Tabăra ţiganilor”.

Vizualizari: 1257