Geoagiu

Scurt istoric


Prima menţionare a localităţii apare într-un document din 1291, însă acest fapt nu exclude existenţa ei înainte de secolul al XIII-lea.
În perioada aceea, localitatea era proprietatea familiei nobiliare AKOS, familie care avea proprietăţi în valea Mureşului, în vecinătatea oraşului Deva, iar reşedinţa familiei era în vecinătatea localităţii Ilia.
În anul 1397 localitatea a fost dăriută lui “GURZO”, fiul lui Ioan “DE MARAMORUSIO” de către Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. În 1500 devine proprietatea lui Thoroczkay János. După 1507 numărul satelor apărţinătoare localităţii a ajuns la 19. În 1517 atât localitatea Geoagiu, împreună cu cele 19 sate aparţinătoare, a fost dăruită lui Radu cel Mare, voievodul Ţării Româneşti, de către regele Ungariei, Ulászló al II-lea. În 1517 Neagoe Basarab este a reglementat dreptul de proprietate asupra localităţii şi astfel între anii 1523-1526 va avea ca proprietari trei famili boiereşti.
În partea de est a localităţii se află capela, denumită “Rotunda”, care în prezent serveşte ca şi clopotniţă a bisericii reformate din apropierea ei. Ca stil de construcţie, Rotunda aparţine stilului roman, şi se aseamănă cu monumente similare din oraşe precum Orăştie, Alba Iulia sau Satu Mare.

Deoarece perioada construirii capelei nu putea fi stabilită, între 1993-1995 s-au efectuat săpături arheologice în jurul acesteia. În urma săpătruilor s-a descoperit un cimitir din secolul al XII-lea. Se presupune că Rotunda a fost construită în aceeaşi perioadă.

Biserica reformată din vecinătatea Rotundei a fost construită în 1930 pe ruinele unei biserici în stil gotic din secolul al XV-lea. Rămăşiţele vechii biserici, precum şi pietre funerare din perioada romană au fost zidite în structura noii biserici.


Aşezare


Oraşul Geoagiu este aşezat în partea sudică a prelungirilor Munţilor Metaliferi, teritoriul fiind traversat de râul Mureş, în care se varsă venind dinspre nord, Valea Geoagiu şi pârâul Homorod. Matematic, oraşul Geoagiu se află situat la 45°55` latitudine nordică şi 23°15` longitudine estică, iar altitudinea acestuia faţă de nivelul mării este de 217 m. În cadrul judeţului Hunedoara, se află în partea de NE la graniţa cu judeţul Alba.

Afiseaza din:
Construită după secolul al XVII-lea, se situează în vecinătatea Colegiului Agricol „Al. Borza” din Geoagiu. La intrare sunt două sculpturi funerare romane care reprezintă doi lei. În zidurile bisericii sunt zidite mai multe monumente funerare romane şi din perioada renaşcentistă.
Biserica ortodoxă din Geoagiu, cu hramul Sf. Nicolae, este o construcţie masivă, în stil baroc, din piatră brută de calcar. Aceasta a fost ridicată în anul 1528.
Biserica Ortodoxa Romană din Bozeş se este cea mai veche dintre bisericile din jur, fiind construită în urmă cu mai bine de 400 de ani. Iniţial, biserica a fost o capelă. Apoi a fost construit turnul şi a ajuns la forma în care este acum. În timpul Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784), biserica a fost incediată, ea fiind reparată un an mai târziu
Biserica Ortodoxă Română din Băcâia a fost construită în 1760. Lăcaşul de cult este aşezat pe o costişă în centrul localităţii. Lângă ea curge pârâul Valea Mare, motiv pentru care a fost necesar ca zidul din spatele bisericii să fie prevăzut cu contraforturile de rezistenţă. Construcţia de tip corabie are ca păriţi componente altarul, naos şi pronaos, acesta fiind, de fapt, tinda bisericii. Zidurile sunt din piatră, inclusiv bolta construcţiei, fiind groasă de un metru.
Rotonda de la Geoagiu este unul dintre cele mai vechi edificii de cult conservate pe teritoriul naţional, fiind, din multe puncte de vedere, unică în cadrul arhitecturii medievale religioase din România.
Muzeul comemorează prin documente unice o filă de istorie a aviaţiei româneşti.
Cascada Clocota este situată pe râul Clocota, la intrarea în staţiunea Geoagiu Băi. Aceasta înregistrează o diferenţă de nivel de aproximativ 20 de metri pe firul apei şi se datorează existenţei unei trepte abrupte în relief, cu o extensie de circa 200 de metri pe orizontală şi 37 m pe verticală.
Castrul roman - apăra vechiul drum imperial ce unea capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana, şi de Apullum (Alba Iulia), dar şi exploatările de aur din Munţii Apuseni (Zlatna şi Roşia Montană). Situl arheologic este clasificat în categoria A de importanţă în lista monumentelor istorice naţionale.
Situat la 3 km lângă satul Aurel Vlaicu, Câmpul Pâinii a fost locul bătăliei de la 1479. Aceasta a însemnat un moment de cotitură în desfăşurarea luptelor antiotomane din ultimul sfert al secolului XV.
Dacii au înăltat fortificaţia de la Ardeu impinşi de nevoia de a controla drumul de acces către exploatările de aur până dincolo de Zlatna. La fel cum cetatea de la Piatra Craivii, amplasată pe Valea Ampoiului, apăra una din cele mai importante căi de pătrundere spre inima de aur a Apusenilor, cetatea Ardeu şi-a găsit locul pe o vale destul de îngustă pentru a face viaţă grea intruşilor, dar destul de largă pentru a fi accesibilă tot timpul anului.
Cheile Cibului sunt situate în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al Mureşului), şi aparţine administrativ de Comuna Almaşu Mare, sat Cheile Cibului, Judeţ Alba. Acestea fac parte dintr-un sistem amplu de chei formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare cu o lungime de aproximativ 4-5 km, de către afluenţi ai râului Geoagiu: Cibul, Ardeul şi Mada (Balşa). Astfel s-au format cinci sectoare de chei: Cibului, Băcâiei, Glodului, Ardeului şi Madei.
Cheile Măzii se numără printre cele mai spectaculoase şi mai necunoscute chei din România. Acestea au o lungime totală de 2,4 kilometri şi sunt rezultatul străpungerii versantului vestic al Pleţei Mari (712 metri) de către Valea Balsei.
Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Pe locul băilor romane s-au aflat urme de construcţii marcate cu ştampila lui Lucretius Aquila, şeful unui detaşament de soldaţi salahori ai legiunii XIII Gemina, o serie de inscripţii, capiteluri de coloană, şi monede aruncate în izvoare de bolnavi.
Drumul roman avea rol de legatură cu castrul de la Cigmau, fiind realizat din pietriş amestecat cu nisip, iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de cm, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor pana acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale de pe acoperiş si drum. În prezent mai există doar o porţiune de drum în lungime de 165 m, fiind clasificat în lista monumentelor istorice.
Situată pe râul Clocota, grota işi trage numele dintr-o legendă interbelică în care se vorbeşte despre o comoară îngropată în jurul acesteia.
Izvorul Roman este situat în staţiunea Geoagiu Băi, la o distanţă de 150 de metri de Izvorul termal Tămăduirea.
Izvorul termal Tămăduirea este localizat pe malul drept al cursului canalizat al pârâului Clocota, în centrul staţiunii Geoagiu Băi, în apropierea parcului. Din punct de vedere chimic, apa este oligominerală indicată în cura internă şi externă, având o temperatură care variază între 27,4 şi 30 de grade Celsius.
Peştera reprezintă o atracţie aparte pentru amatorii de fenomene stranii deoarece unele persoane susţin că au văzut şi chiar fotografiat fantome.
La baza peretelui de stâncă numit Piatra Măzii, aflat la nord-estul satului Mada, se poate observa o peşteră folosită drept loc de refugiu în timp de restrişte, numită Peştera Zidită.
Vizualizari: 3633