Obiective istorice
Afiseaza din:
Construită după secolul al XVII-lea, se situează în vecinătatea Colegiului Agricol „Al. Borza” din Geoagiu. La intrare sunt două sculpturi funerare romane care reprezintă doi lei. În zidurile bisericii sunt zidite mai multe monumente funerare romane şi din perioada renaşcentistă.
Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” din Densuş este unică din punct de vedere arhitectural, fiind construită cu piese litice recuperate din ruinele Sarmisegetusei romane.
Biserica, situată în Sântămăria Orlea, a fost ridicată în piatră de cnezii din familia Cânde la sfârşitul secolului XIII, pentru a marca sfârşitul stăpânirii feudale.
Biserica Colţ este situată în satul Suseni al comunei „Râul de Mori“. În perioada comunistă, Biserica din piatră, ctitorită în secolul al XIV-lea de familia Cândeştilor, a fost transformată în grajd de animale, ajungând într-o stare de degradare totală. În urma Revoluţiei din anul 1989, Episcopia Aradului a hotărât să reînfiinţeze viaţa monahală la Cetatea Colţ, dar abia în anul 1995 schitul a căpătat viaţă, prin formarea primului nucleu de călugări.
Biserica ortodoxă din Geoagiu, cu hramul Sf. Nicolae, este o construcţie masivă, în stil baroc, din piatră brută de calcar. Aceasta a fost ridicată în anul 1528.
Biserica ortodoxă Strei este ctitorită de boierul roman Ambrozie. Biserica Strei a fost construită pe la sfârşitul secolului al XIII-lea sau începutul celui de-al XIV-lea, într-un stil străin de pământul românesc ortodox.
Biserica de la Ostrov a intrat în atenţia epigrafiştilor de epoca română de la care avem şi o descriere a bisericii datată între secolul VII şi secolele XIII-XIV.
Biserica Ortodoxa Romană din Bozeş se este cea mai veche dintre bisericile din jur, fiind construită în urmă cu mai bine de 400 de ani. Iniţial, biserica a fost o capelă. Apoi a fost construit turnul şi a ajuns la forma în care este acum. În timpul Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784), biserica a fost incediată, ea fiind reparată un an mai târziu
Biserica Ortodoxă Română din Băcâia a fost construită în 1760. Lăcaşul de cult este aşezat pe o costişă în centrul localităţii. Lângă ea curge pârâul Valea Mare, motiv pentru care a fost necesar ca zidul din spatele bisericii să fie prevăzut cu contraforturile de rezistenţă. Construcţia de tip corabie are ca păriţi componente altarul, naos şi pronaos, acesta fiind, de fapt, tinda bisericii. Zidurile sunt din piatră, inclusiv bolta construcţiei, fiind groasă de un metru.
Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune.
Rotonda de la Geoagiu este unul dintre cele mai vechi edificii de cult conservate pe teritoriul naţional, fiind, din multe puncte de vedere, unică în cadrul arhitecturii medievale religioase din România.
Muzeul comemorează prin documente unice o filă de istorie a aviaţiei româneşti.
Castelul Corvinilor este simbolul municipiului Hunedoara. Acesta are la bază o fortificaţie construită din piatră în secolul XIV. Ioan de Hunedoara a transformat acestă cetate într-un castel, în 1446 crescând semnificativ ponderea construcţilor civile.
Contele Elek Kendeffy (?–1783) a construit în anul 1782, după ce a primit titlul de conte, un castel baroc la Sântămăria Orlea. Acesta evocă aspectul cetăţilor medievale franceze.
Castrul roman - apăra vechiul drum imperial ce unea capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana, şi de Apullum (Alba Iulia), dar şi exploatările de aur din Munţii Apuseni (Zlatna şi Roşia Montană). Situl arheologic este clasificat în categoria A de importanţă în lista monumentelor istorice naţionale.
Situat la 3 km lângă satul Aurel Vlaicu, Câmpul Pâinii a fost locul bătăliei de la 1479. Aceasta a însemnat un moment de cotitură în desfăşurarea luptelor antiotomane din ultimul sfert al secolului XV.
„În acest ţinut al celor două Jiuri nimeni nu s-ar învoi să călăuzească un călător spre Castelul din Carpaţi, oricare i-ar fi răsplata” Jules Verne.
Cetatea Devei a fost întemeiata înca din sec. XIII ca fortareata militara. Transformata de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar, va fi amplificata succesiv în sec. XVI, XVII siXVIII, ajungând printre cele mai putenice din Transilvania.
Cetatea Oraştiei a fost un important obiectiv arhitectural şi militar. Lucrările au demarat imediat după 1300 când apare o incintă din piatră, întarită după 1347 şi protejată de un şanţ cu apă. Tot atunci s-a construit şi turnul de intrare, restul bastioanelor fiind edificate imediat după anul 1400.
Dacii au înăltat fortificaţia de la Ardeu impinşi de nevoia de a controla drumul de acces către exploatările de aur până dincolo de Zlatna. La fel cum cetatea de la Piatra Craivii, amplasată pe Valea Ampoiului, apăra una din cele mai importante căi de pătrundere spre inima de aur a Apusenilor, cetatea Ardeu şi-a găsit locul pe o vale destul de îngustă pentru a face viaţă grea intruşilor, dar destul de largă pentru a fi accesibilă tot timpul anului.
Sarmizegetusa Ulpia Traiana a purtat mai întâi numele de Colonia Ulpia Traiana. După anul 117, acesta este atestat sub numele de Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Colonia era capitala provinciei.
Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Pe locul băilor romane s-au aflat urme de construcţii marcate cu ştampila lui Lucretius Aquila, şeful unui detaşament de soldaţi salahori ai legiunii XIII Gemina, o serie de inscripţii, capiteluri de coloană, şi monede aruncate în izvoare de bolnavi.
Drumul roman avea rol de legatură cu castrul de la Cigmau, fiind realizat din pietriş amestecat cu nisip, iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de cm, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor pana acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale de pe acoperiş si drum. În prezent mai există doar o porţiune de drum în lungime de 165 m, fiind clasificat în lista monumentelor istorice.
Furnalul de la Govâjdia a fost construit în perioada 1806-1810 şi a fost primul furnal cu flux continuu din Europa. Este renumit pentru că a produs componente din fontă folosite la construirea turnului Eiffel.
Situată pe râul Clocota, grota işi trage numele dintr-o legendă interbelică în care se vorbeşte despre o comoară îngropată în jurul acesteia.
Aşezată într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific, Mânăstirea Prislop se află la 13 km de Haţeg. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania
Sarmizegetusei Regie este situată la capătul de nord-est al Luncii Grădiştii, în spatele confluenţei pâraielor Valea Albă şi Valea Godeanului. Cetatea a fost ridicată pe singurul loc din zonă ce avea configuraţia potrivită concepţiei de fortificare a arhitecţilor daci şi anume în jurul mamelonului cu înălţimea de 1000 m, dominant atât faţă de “cartierul” de vest al capitalei, cât şi în raport cu zona sacră. Astăzi se poate vedea doar o parte din ea, dar şi aceasta “ajustată” de romani după instalarea lor pe Dealul Grădiştii.
Vizualizari: 2515