Zona de agrement Râuşor

Cine a călcat vreodată peste stâncile cenuşiu verzii ale Retezatului va rămâne pe veci în suflet cu chemarea lui, cine a băut din apa Râuşorului nu va avea linişte până nu va revedea acest munte. Cine se va oglindi în apa Bucurei va şti să înţeleagă ca în liniştea marelui lac glaciar se ascunde sufletul şi legenda marelui munte, sa stai culcat cu faţa spre lac într-o noapte de vară te va face să te simţi plutind între stelele căii lactee. Cine va urca în Peleaga va înţelege de ce merită să-ţi dai sufletul să ajungi pe un vârf de munte. Cine va străbate codrii va simţi foşnetul sălbăticiei şi încleştarea naturii în zilele în care cei doi uriaşi parcă vor să-şi reia stăpânirea muntelui.
 
Legenda ne spune că acum mii şi mii de ani doi uriaşi s-au luptat pentru o prea frumoasa fată şi unul din buzdugane a zburat şi a retezat vârful care semeţ se înalţă dinspre ţara Haţegului, vârful Retezat.

Căi de acces
Calea ferată Târgu Jiu - Petroşani – Simeria: se pot utiliza astfel staţiile Pui, Râuşor, Băeşti, Ohaba de sub Piatră şi Subcetate. Dinspre Depresiunea Petroşani, accesul se face pe linia ferată Petroşani - Lupeni.
Şoseaua Târgu Jiu, Petroşani, Haţeg, Simeria, Deva: la Livezeni se desprinde ramificaţia spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani.  Din Haţeg se desprinde şosea spre Caransebeş, facilitând accesul în partea nordică a masivului. Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung în preajma sau în interiorul muntelui:
1.Ohaba de sub Piatră - Nucşoara - Cârnic (asfaltat până la Nucşoara), 19 km. Facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele şi Genţiana.
2.Sântămăria Orlea - Râu de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea Râuşor până în zona staţiunii turistice Râuşor, 24 km.
 
Localităţi de acces
Haţeg, oraş situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munţii Şureanu, Retezat şi Poiana Ruscă.
Clopotiva, comună la circa 500 m altitudine. De aici se poate pătrunde pe Valea Râului Mare, până la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa şi barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabană Rotunda, până la Lunca Berhina şi Poiana Pelegii.
Rîu de Mori, comună la 500 m altitudine, de unde se poate merge în susul Văii Râuşor până la staţiunea Râuşor (trecând prin Suseni şi pe la cetatea şi biserica din Colţ), 12 km.
Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de pătrundere în lungul Râului Mare (spre cabana Gura Zlata) şi racord după 3 km spre Râuşor, în comuna Rîu de Mori.
Sântămăria Orlea, comună atestată documentar la 1363, aflată pe drumul naţional Petroşani - Haţeg. De aici pleacă un drum auto nemodernizat spre Râu de Mori şi mai departe la Râuşor, loc de practicare a schiului.
Petroşani (650 m), municipiu din depresiunea omonimă, punct de plecare spre Lupeni, Uricani şi Câmpu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung în Retezatul Mare sau în Munţii Tulişa (partea sedimentară a Retezatului).

Flora
Munţii Retezat sunt caracterizaţi printr-o vegetaţie bogată, variată, cu întinse zone în care prin măsuri speciale de protecţie s-au păstrat specii rare şi endemice. Munţii Retezat sunt dominaţi de păduri şi pajisti alpine care se împletesc armonios cu porţiuni de teren stâncos şi zone cu lacuri numeroase. Pe cuprinsul suprafeţei montane au fost identificate peste 1050 specii de plante.
Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni unici endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, şi respectiv pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni.


De asemenea o serie întreagă de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic, ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea retezatensis, Oxytropis jacquinii ssp.retezatensis, Hypochoeris maculata var. Carpatica, Festuca rupicola var.retezatensis.
Analiza areal-geografică a florei evidenţiază ca predomină fondul general eurasiatic cu 44 %, existând însă şi elemente circumpolare 13%, alpine 9 %, europene 12 %, sudice 6 %, orientale 5 %, endemice 7,2%, policore 3,4%, adventive 1,4 %.
În Retezat există 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în zece clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a Retezatului.
Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de o importanţă aparte, aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana, Potentilla, Pulsatilla, precum şi floarea de colţ (Leontopodium alpinum) şi altele.

Pârtiile de schi
Pârtia de schi din Râuşor, unica pârtie de schi din masivul Retezat şi totodată recunoscută ca una dintre cele mai bune din zona de vest a ţării, este dotată cu teleschi având o lungime de 1.200 m şi o diferenţă de nivel de 380 m concepută pe două secţiuni de teleschi.

Din vârful pârtiei principale au fost create 3 trasee diferenţiate pe grade de dificultate:
1.Traseul clasic: se coboară pe pârtia clasică (nordvest) primii 300 de metri fiind de dificultate ridicată (aprox 1300m lungime)
2.Traseul prin pădure: din vârful pârtiei se pleacă spre nord, traseul şerpuind prin pădure şi urmează după aproximativ 1000 de metri să se intersecteze cu traseul clasic la jumătatea pârtiei (aproximativ 1500 de metri lungime).
3.Traseul pe la releu: din vârful pârtiei se pleacă spre nord ca imediat să se vireze stânga spre nordvest (spre releu) apoi la releu ne intersectăm cu traseu 2, apoi cu traseul 1 la jumătatea pârtiei (aproximativ 1500 de metri lungime)
Porţiunea de pârtie de la jumătate spre bază poate fi folosită deschiorii începători. Se poate practica săniuşul, se pot face drumeţii montane şi se pot vizita obiectivele turistice din zonă.

Cmplexul Alpin Râuşor
Complexul Alpin Râuşor tinde să devină principala poartă de acces în Retezat, de asemenea capacităţile de cazare se dezvoltă într-un ritm accelerat. Râuşor e localizat la altitudinea de 1250 de metri pe versanţii nordici ai masivului Retezat. Valea Rauşor este aşezată aproximativ în centrul masivului la poalele Vârfului Lolaia Nord şi Vârfului Ciurila. Pădurea de molid conferă staţiunii un aer puternic ozonat. Datorită poziţiei deosebite Râuşor devine pe zi ce trece o serioasă opţiune de petrecere a timpului liber, concediilor şi explorare a masivului

Retezat pentru turiştii români şi străini
Dinspre Haţeg la 10 km se face un DJ la stânga (la câteva sute de metri după localitatea Cârnic), acolo veţi găsi indicatoare cu complex alpin Râuşor. De aici mai sunt aproximativ 20 de km până în Râuşor. Dinspre Caransebeş la aproximativ 4 km după Sarmisegetuza se face un DJ la dreapta (la cateva sute de metri înainte de localitatea Cârnic).


Locuri de adăpost
Cabana Pietrele, 1480 de metri altitudine, pe Valea Stânişoara, în pădure de conifere. Două corpuri de clădire şi căsuţe de lemn, 150 de locuri. Apă de izvor, lumină electrică de la generator, bufet, loc de campare şi canton silvic.
Cabana Genţiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apă de izvor, nu are curent electric.
Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, 35 locuri. Oferă masă, apă curentă şi curent electric. Pot fi lăsate în siguranţă autoturismele celor care urcă  pe munte.

Locuri de campare pentru corturi
Principalele locuri de campare pentru corturi în Retezat sunt: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Râuşor, cabana Buta, Câmpuşel, Poiana stânei din Râu, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda şi Lunca Berhina.
În cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul Rezervaţiei ştiinţifice.
Stânele pot fi refugiu temporar şi suficient pentru a ieşi din situaţii limită.
Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi parcurse fără echipament şi experienţă adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi abordate de turiştii obişnuiţi care dispun de echipament potrivit şi respectă regulile ascensiunilor de iarnă






Vizualizari: 4028